Feed on
Posts
Comments

Category Archive for 'Diverse'

AMR: 21 de zile pn? la nceperea anului universitar. Nu am s? v? obosesc cu povestirea primei mele zile de facultate (oricum erau “alte vremuri, pe vremea mea”), dar pentru c? acu?i mplinesc o venerabil? vrst? mi permit, iat?, s? m? a?ez pe tronul nalt al n?elepciunii ?i s? dau sfaturi. De fapt, nu e chiar vorba despre sfaturi, ci despre lucruri pe care mi-ar fi pl?cut s? le fi ?tiut ?i s? le fi pus n practic? din prima zi de studen?ie.

Gre?elile sunt la fel de bune ca reu?itele

Sunt cunoscut? ca o persoan? care d? rateuri ?i face boac?ne, iar n timpul studen?iei fiecare gre?eal? era un co?mar. Nu mi pl?cea s? fiu prins? pe picior gre?it, dar atitudinea asta este, crede?i-m?, o mare durere de cap. ?ti?i reclama de la Omo cu “murd?ria este bun?”? n studen?ie, gre?elile sunt bune. Mai trziu sunt un lux: aici nimeni nu v? concediaz? cnd nu ave?i r?spunsul corect sau atunci cnd ceva v? dep??e?te.

Tot ce zboar? se m?nnc?

Nu am fost niciodat? o fan? a bufeturilor de ” all you can eat “, dar e o atitudine s?n?toas? pentru studen?ie. Cu excep?ia faptului c? nu este vorba despre mncare, ci despre experien?e. nchipui?i-v? studen?ia ca o mas? imens?, bogat? n tot felul de specialit??i, de pe diverse continente, mai mult sau mai pu?in condimentate, deserturi , b?uturi, aperitive ?i cteva chestii despre care nu ?ti?i sigur dac? se m?nnc? sau nu. Acestea sunt direc?iile pe care le pute?i lua n carier?, unele mai previzibile, altele total necaracteristice vou? ?i experien?e care v? pot ajuta s? ajunge?i acolo. Studen?ia este momentul n care pute?i gusta cte pu?in din fiecare, pentru a descoperi ce v? place s? face?i n via?? cu adev?rat. Poate fi tentant s? r?mi la domeniul pe care e?ti deja bun, ns? v? sf?tuiesc s? ncerca?i ?i altceva. Trage?i aer n piept, aminti?i-v? sfatul nr.1, gre?i?i ?i s-ar putea s? descoperi?i rapid un domeniu n care sunte?i chiar ?i mai buni.

Nu fi meseria?

Toat? studen?ia, am fost trimis? ori n col?ul albastru, ori n cel ro?u. Oamenii de lng? mine m-au sf?tuit fie s? acord ntreaga aten?ie ?colii, fie s? las teoria n pace ?i s? intru ct mai repede n lumea real?. Cred c? adev?rul este undeva la mijloc.

Pentru experien?? exist? voluntariat , oferte de stagii ?i joburi cu jum?tate de norm?. Dar nu a? sf?tui pe nimeni s? ?i ia un job full time, chiar dac? este exact pe domeniul pe care l studiaz? ?i i-ar mbog??i CV-ul pe loc. Un job cu norm? ntreag? ofer? satisfac?ii mult mai rapide (salariul este doar una dintre ele) ?i poate p?rea mult mai important dect ?coala. Dar acest interval de 3-5 ani n care ai luxul de a studia ?i a aprofunda un anumit domeniu nu se va mai ntoarce niciodat?. Chiar dac? ?i se va spune c? cel mai u?or mod de a nv??a este s? “furi meserie”, te sf?tuiesc s? ?i propui s? nu fii meseria?. Fii un profesionist. Mai trziu, se va cunoa?te.

Am s? dau mai departe leap?a spre Irina ?ubredu ?i Ana Maria Dobo? pentru c? sunt tare curioas? ce sfaturi au pentru studen?ii din anul I.

nu-mi plac oamenii cu idei

Nu este absolut nici o neintelegere la mijloc: mie nu imi plac oamenii cu idei.

Stiti oamenii aia care n?eleg oarecum cu ce te ocupi, dar nu foarte bine, in schimb au mereu idei legate de ce ar trebui tu sa faci de fapt? Ca de exemplu, daca vinzi la tejghea la McDonalds, cel-cu-idei te opreste pe strada, te intreaba ce mai faci si iti taie raspunsul ca sa spuna ceva de genul “De ce nu faceti voi, la McDonalds, niste evenimente cu ponei ? Ar veni o multime de copii cu parintii!”

A se remarca aici n primul rnd pronumele personal “voi”, conjugarea la persoana a doua a lui “face?i” sau, pentru cei cu adev?ra?i mae?tri n idei, mult mai par?ivul “se face”, n expresii precum “de ce nu se face la voi?”. Niciodat? persoana cu idei nu ar presupune c? ar putea ea ns??i s? joace un rol n “a face”. Mereu este vorba despre altcineva care execut?, ni?te spiridu?i poate, mul?i ?trumfi mici care pot ie?i oricnd la iveal? din ascunz?tori secrete sau oricum, un detaliu neglijabil legat de partea de execu?ie. Important? este ideea genial?.

Ba ?ti?i ce? mi retrag ?i partea cu genial?. Am s? m? refer la ea ca “ideea”, pur ?i simplu, pentru c? n general ideea omului cu idei este formulat? n felul urm?tor: “Am v?zut eu n Germania / SUA / Londra / McDonalds’ul din Paris cum se fac acolo evenimente cu ponei, la voi de ce nu se face?” Nu este vorba att de originalitatea ideii, ct de transferul unui know-how pre?ios, desigur, f?r? partea de de how.

n cazul meu, urmeaz? partea din conversa?ie n care trebuie s? explic nc? o dat? cu ce m? ocup, faptul c? din scopul vie?ii mele lipsesc cu des?vr?ire poneii ?i c? nu mi-am propus nc? s? m? ocup la ehmm… McDonalds de toate lucrurile de care nu se ocup? nimeni.

Iar aici este, invariabil, momentul n care primesc acea privire, privirea de “nu pot s? cred c? e?ti a?a de ncuiat?” din partea omului cu idei. Pentru c? omul cu idei nu reac?ioneaz? bine la adversativul “dar”, expresie a resemn?rii ?i nfrngerii. ?i nici nu conteaz? care este cu adev?rat rolul t?u sau care sunt responsabilit??ile tale sau direc?iile de carier?, pentru c? a i le explica nu nseamn? dect c? e?ti un tipicar ?i un ngust la minte. Nu meri?i dect privirea-oftat de “te-a nfrnt sistemul”. Undeva, in subsidiar, exista si insinuarea ca toate ideile pe care le pui in practica acum sunt proaste dar, pentru ca nu esti dispus sa te ocupi de acea unica, nemaivazuta, nemaigandita idee, practic nu esti in stare de nimic.

Apoi urmeaz? partea de insisten??, condus? vajnic de locomotiva lui “hai, recunoa?te, este o idee bun?!”

?ti?i ce? Poate c? este o idee bun?. Poate c? este o idee genial? ?i eu sunt o ncuiat? ?i o tipicar?. Dar, la urma urmei, este doar o idee. Iar o idee este un gnd. Iar oamenii au aproximativ 50.000 de gnduri pe zi – probabilitatea ca unul dintre ele s? fie bun este destul de mare.

Ar trebui totu?i s? m? lua?i n serios, pentru c? profilul meu profesional, f?cut ca la carte, m? deseneaz? ca o persoan? cu vreo 70% idei ?i 30% execu?ie. Dar tocmai pentru c? sunt o persoan? “a ideilor”, am n?eles c? o idee de una singur? nu valoreaz? nimic.

F? un plan, poart? cel pu?in 5 certuri pentru ideea ta, d? cel pu?in 20 de telefoane, treci cu demnitate peste cel pu?in dou? refuzuri categorice, pierde-?i cel pu?in un weekend lucrnd la ea, ia serios n considerare posibilitatea s? nu prime?ti nici un bonus ?i nici o mngiere pe cre?tet pentru ceea ce faci ?i atunci, de-abia atunci, dac? tu crezi n continuare c? este o idee bun?… te ascult.

cum nu se scrie o lege

Este o pasare ?
Nuuuuuu

Este un crocodil ?
Nuuuuuu

Este un subiect de bac la mate?
Nuuuuuu

Este o lege??????
Daaaaaaa

O lege de la profesori universitari , pentru profesori universitari. Bine, un act normativ , s? nu m? mpu?te prietenii juri?ti – succes n rezolvarea ecua?iilor.

Procrastinare

The way I do stuff

De sezon

Decembrie este sezonul cadourilor, februarie sezonul dragostei, iar iulie este sezonul n care proaspe?ii absolven?i de facultate se ntreab? cum fac s? se angajeze.

Este sezonul n care este fashionable, ca universitate, s? ai un studiu-dou?, despre angajabilitatea studen?ilor, iar jurnali?tii s? cear? declara?ii despre cum preg?tesc universit??ile studen?ii pentru pia?a muncii. Trebuie s? argumentezi c? specializ?rile au “c?utare pe pia??”, eventual diploma ob?inut? ar fi bine s? aib? leg?tur? direct? cu diverse denumiri de posturi din companii sau institu?ii publice. Studen?ii sunt chestiona?i dac? sunt sau nu ncrez?tori n abilitatea lor de a se angaja imediat, n domeniu, iar dac? par prea optimi?ti sunt rapid ntreba?i la ce salarii se a?teapt?. Apar articole despre ct de mult se caut? munca necalificat?, se pune chiar sub semnul ntreb?rii utilitatea unei diplome de studii superioare n zilele noastre. n febra evalu?rii “pe model occidental” a universit??ilor sunt ceru?i indicatori clari, din care s? reias? ct de marketabile sunt abilit??ile studen?ilor forma?i.

?tiind acum ct de important este s? ai numai specializ?ri trendy, citesc Times Higher Education ?i sunt efectiv oripilat? de ce scrie acolo. Iat?: “The purpose of higher education needs to be more than preparing students for jobs if we are to avoid a future where people know their place and stay there, according to an outgoing vice-chancellor.”

Trebuie s? clipesc mai puternic ?i s? dau un refresh la articol pentru c?, permite?i-mi s? subliniez, acolo scrie c? a-?i preg?ti oameni strict pentru pia?a muncii prezint? riscul de a crea o societate n care fiecare ?i ?tie locul ?i tinde s? r?mn? acolo.

De fapt, dac? tot m-a pus articolul ?sta pe gnduri, s-ar putea s? mai g?sesc cteva probleme n a “forma speciali?ti pentru pia?a muncii”. Majoritatea absolven?ilor de acum (m? gndesc cel pu?in la comunicare, IT, administrarea afacerilor, pedagogie) vor lucra probabil n domenii care nici nu exist? nc?. mi pare r?u c? nu g?sesc un articol care m-a impresionat anul trecut – tot n sezonul absolvirilor – un sondaj de opinie printre absolven?ii americani ar?ta faptul c? ei sper? mai degrab? s? ?i inventeze singuri cariere originale dect s? se angajeze pe posturi “clasice”. Mai mult, n State cursurile de antreprenoriat au devenit la fel de populare ca trgurile de joburi.

Nu mi se pare pardonabil de nici un fel s? mpotmole?ti studen?ii ntr-o mla?tin? pur teoretic? de concepte, norme, proceduri etc.; dimpotriv?, cred c? marca unui pedagog nepriceput este incapacitatea de a le ar?ta celor din amfiteatre ct de importante vor fi acele cuno?tin?e pentru ns??i fibra profesiei pe care o vor urma. Sunt convins? c? exist? ?i cazuri n care, orict de talentat ar fi profesorul, o materie poate fi pur ?i simplu inutil? ?i men?inut? din iner?ie. Nu vreau s? le iau ap?rarea. Vreau doar s? subliniez ct de puternic? este frenezia de la noi legat? de angajabilitate ?i ct de tare am c?zut exact n extrema opus? a discu?iilor despre ce rol ar avea universitatea n societate.

Este adev?rat, pentru ca studen?ii s? aleag? calea necunoscutului, ar fi fost nevoie ca universitatea s? i nve?e s? poat? vedea o situa?ie pe de-a-ntregul, s? ?i foloseasc? imagina?ia pentru a ?i-o nchipui mai bun? ?i apoi s?-?i pun? la b?taie cuno?tin?ele ?i abilit??ile pentru a apropia realitatea de imagina?ie. Poate c? aceasta este adev?rata provocare a unei universit??i n fa?a unui tn?r ?i mai pu?in faptul c? formeaz? avoca?i cnd statisticile de la agen?ia de ocupare a for?ei de munc? arat? att de clar c? se cer croitoresele.

?i poate c? ?i societatea ar trebui s? i ntmpine pe absolven?i altfel dect n spiritul fricii ?i al nesiguran?ei. ?ti?i, a fost o vreme cnd un absolvent nu avea nici o problem? n a se angaja dup? ce a terminat o facultate; fiecare era repartizat de stat ntr-un post foarte precis, cu o fi?? a postului foarte bine conturat?, ntr-o loca?ie prestabilit?. Desigur, nimeni nu era ntrebat dac? asta ?i dorea s? fac? sau nu.

Am putea deci s? facem minimul exerci?iu de recuno?tin?? pentru faptul c? lucrurile nu mai stau a?a, s? i ntreb?m pe absolven?i ce ?i doresc s? devin? ?i s? le ur?m, neironic, succes.

peste granita

daca aveam vreo indoiala ca voi sti exact momentul in care trec dinspre tinerete spre ehmmm… sa nu-i spunem pe nume , acum mi s-a risipit orice nelamurire.

este atunci cand nu mai intorc capul dupa claxoane, dar ma uit sa vad daca nu cumva eu sunt persoana careia tocmai i s-a spus “sarumana”

the wedding

?tiu eu ca e un pic ru?inos s? fii emo?ionat ast?zi la marea nunt?, dar nu m? pot ab?ine s? nu comentez.

M? simt de parc? a? fi v?zut o Revolu?ie n direct. Pentru c?, sincer, mi se pare o revolu?ie faptul c? lumea se poate opri din mers timp de o zi ca s? mai cread? n nunt? de prin?i ?i prin?ese. ?i tot o revolu?ie mi se pare faptul c? ntr-un moment n care avem impresia c? nimic nu este mai de pre? ntr-o societate dect democra?ia, acasa.ro /1-milion” title=” acasa.ro /1-milion” title=” acasa.ro /1-milion” title=”1 milion”>1 milion “>1 milion “>1 milion de oameni ?i arat?, f?r? s? fie constrn?i, loialitatea ?i respectul fa?? de ni?te oameni pe care nu i-au ales defel.

emailul mi sufer? dureros de dulce

Poate c? oximoronul o fi fost el inventat la noi de Eminescu, cu a lui suferin?? dureros de dulce, dar acum, pentru c? lucrurile s-au schimbat ?i oximoronul trebuia s? poarte un nume , a decis s? se cheme Cosmo travel . Care ne invit? la…

dou? m?r?i?oare trzii

Primul:

Agen?ia de turism mi trimite prin email lec?ii de via??: Femeia este lucrarea de diplom? a lui Dumnezeu la examenul de estetic?.
?i, spre meritul lor, nu ncearc? s?-mi vnd? nici o vacan??.

Al doilea:

Discu?ie ntre dou? studente, n fa?a universit??ii: “?i acolo era o c?ldur? de 40 de grade , numai c? la ei nu se m?soar? a?a, cum s? zic, nu era c?ldur? din aia care se lipe?te de suflet.”
P?i nu, pentru c? aia nu se m?soar? n grade Celsius .

?i un bonus : Weblog s-a gndit s?-?i categorizeze utilizatorii ?i pe mine m-au trecut la “ncep?tori”. A? putea s? m? sup?r, dar prefer s? profit de ocazie s? m? simt tn?r? ?i cutez?toare.

Is Kindle Making Us Stupid?

Plecnd de la un celebru articol, Is Google Making Us Stupid, voiam s? scriu despre felul n care tind ochii s? mi alunece pe pagin? atunci cnd citesc pe Kindle ?i simt nevoia s? ajung direct la paragraful n care “se ntmpl? ceva”. ?i s? m? ntreb dac? nu se schimb? inclusiv modul n care c?ut?m informa?ia nu tehnic (cu search), ci felul n care distil?m informa?ia din ntreg con?inutul. Dar pentru c? nu sunt un cititor tipic, ?i nici nu pot face trimitere spre studii complicate pe aceast? tem?, inten?ia mea s-a transformat n altceva. ?i a ie?it Internetul ?i informa?ia: trei scenarii de viitor, de pe Business Cover .

Older Posts »

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X