Feed on
Posts
Comments

Iasul si fotbalul

Va spun cu mina pe inima ca nicicind Iasul nu este atit de frumos ca atunci cind freamata in asteptarea unui meci de fotbal cu Poli, si niciodata atit de urit ca momentele de dupa meci…
 
Ca locuitoare a unei case aflate in apropiere de stadion, a afla daca in ziua respectiva  este sau nu este meci e o treaba cit se poate de facila. Merg la chiosc si intreb:
        “Aveti seminte ?”
        “Nu, s-au terminat”
Asta inseamna ca este meci. Ceea ce inseamna, de asemenea, ca tot Copoul a fost impopotanat cu steagurile (alb-albastre sau spun prostii?) echipei, pe linga care treci, chiar si ne-microbistic, cu pieptul umflat asa cum trebuie sa li se umfle americanilor cind isi cinta imnul cu mina tinuta pe inima. Mai inseamna ca, timp de trei-patru ore, viata va zumzai neincetat, sub forma vinzatorilor de seminte, politistilor, pustilor care trag cu ochiul printre gratii, ciinilor vagabonzi adunati nici ei nu stiu de ce…
 
La finalul meciului, totul se schimonoseste, valuri de suporteri iesind, scuipind, gesticulind, hohotind… nicaieri n-am vazut atita adunatura de prostie senina ca dupa un meci…
 
A fost un meci si simbata, dar sincer haba-n-am cine cu cine, cit a fost scorul, sint cit se poate de ne-microbista iar preferintele la fotbal mi le aleg simplu: care echipa are jucatori mai draguti.

Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X